cingătoare

Romanian

Etymology

From cinge +‎ -toare.

Pronunciation

• IPA^(key): /t͡ʃin.ɡəˈto̯a.re/

Noun

cingătoare f (plural cingători)

1. belt, girdle

   Synonyms: curea, centură

Declension

Declension of cingătoare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cingătoare	cingătoarea	(niște) cingători	cingătorile
genitive/dative	(unei) cingători	cingătorii	(unor) cingători	cingătorilor
vocative	cingătoare, cingătoareo		cingătorilor