dulcuț

Romanian

Etymology

From dulce +‎ -uț.

Adjective

dulcuț m or n (feminine singular dulcuță, masculine plural dulcuți, feminine and neuter plural dulcuțe)

1. diminutive of dulce

Declension

Declension of dulcuț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	dulcuț		dulcuță	dulcuți	dulcuțe
	definite	dulcuțul		dulcuța	dulcuții	dulcuțele
genitive/ dative	indefinite	dulcuț		dulcuțe	dulcuți	dulcuțe
	definite	dulcuțului		dulcuței	dulcuților	dulcuțelor

References

• dulcuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN