estorca

Italian

Verb

estorca

1. inflection of estorcere:
   1. first/second/third-person singular present subjunctive
   2. third-person singular imperative

Anagrams

• Castore, Cestaro, Socrate, certosa, costare, costerà, cretosa, scorate, scoterà, storace

Romanian

Verb

a estorca (third-person singular present estorchează, past participle estorcat) 1st conj.

1. Alternative form of extorca

Conjugation

    conjugation of estorca (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a estorca
gerund			estorcând
past participle			estorcat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	estorchez	estorchezi	estorchează	estorcăm	estorcați	estorchează
	imperfect	estorcam	estorcai	estorca	estorcam	estorcați	estorcau
	simple perfect	estorcai	estorcași	estorcă	estorcarăm	estorcarăți	estorcară
	pluperfect	estorcasem	estorcaseși	estorcase	estorcaserăm	estorcaserăți	estorcaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să estorchez	să estorchezi	să estorcheze	să estorcăm	să estorcați	să estorcheze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		estorchează			estorcați
	negative		nu estorca			nu estorcați