lătuț

Romanian

Etymology

From lat +‎ -uț.

Adjective

lătuț m or n (feminine singular lătuță, masculine plural lătuți, feminine and neuter plural lătuțe)

1. diminutive of lat

Declension

Declension of lătuț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	lătuț		lătuță	lătuți	lătuțe
	definite	lătuțul		lătuța	lătuții	lătuțele
genitive/ dative	indefinite	lătuț		lătuțe	lătuți	lătuțe
	definite	lătuțului		lătuței	lătuților	lătuțelor

Noun

lătuț m (uncountable)

1. diminutive of -uț

Declension

declension of lătuț (singular only)

	singular
m gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) lătuț	lătuțul
genitive/dative	(unui) lătuț	lătuțului
vocative	lătuțule

References

• lătuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN