mânânțeluț

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From mânânțel +‎ -uț.

Adjective

[edit]

mânânțeluț m or n (feminine singular mânânțeluță, masculine plural mânânțeluți, feminine and neuter plural mânânțeluțe)

  1. diminutive of mânânțel

Declension

[edit]

References

[edit]
  • mânânțeluț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN