plictisit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of plictisi.
Pronunciation[edit]
Adjective[edit]
plictisit m or n (feminine singular plictisită, masculine plural plictisiți, feminine and neuter plural plictisite)
Declension[edit]
Declension of plictisit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | plictisit | plictisită | plictisiți | plictisite | ||
definite | plictisitul | plictisita | plictisiții | plictisitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | plictisit | plictisite | plictisiți | plictisite | ||
definite | plictisitului | plictisitei | plictisiților | plictisitelor |
Participle[edit]
plictisit
Declension[edit]
Declension of plictisit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | plictisit | plictisită | plictisiți | plictisite | ||
definite | plictisitul | plictisita | plictisiții | plictisitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | plictisit | plictisite | plictisiți | plictisite | ||
definite | plictisitului | plictisitei | plictisiților | plictisitelor |