satisfăcător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Pronunciation[edit]
Adjective[edit]
satisfăcător m or n (feminine singular satisfăcătoare, masculine plural satisfăcători, feminine and neuter plural satisfăcătoare)
Declension[edit]
Declension of satisfăcător
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | satisfăcător | satisfăcătoare | satisfăcători | satisfăcătoare | ||
definite | satisfăcătorul | satisfăcătoarea | satisfăcătorii | satisfăcătoarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | satisfăcător | satisfăcătoare | satisfăcători | satisfăcătoare | ||
definite | satisfăcătorului | satisfăcătoarei | satisfăcătorilor | satisfăcătoarelor |
Adverb[edit]
satisfăcător