sfântoi

Romanian

Etymology

From sfânt +‎ -oi.

Noun

sfântoi m (plural sfântoi)

1. Augmentative of sfânt

Declension

Declension of sfântoi

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) sfântoi	sfântoiul	(niște) sfântoi	sfântoii
genitive/dative	(unui) sfântoi	sfântoiului	(unor) sfântoi	sfântoilor
vocative	sfântoiule		sfântoilor

References

• sfântoi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN