mocăi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Unknown.
Verb
[edit]a mocăi (third-person singular present mocăie, past participle mocăit) 4th conj.
- to dawdle
Conjugation
[edit] conjugation of mocăi (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a mocăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mocăind | ||||||
| past participle | mocăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mocăi | mocăi | mocăie | mocăim | mocăiți | mocăie | |
| imperfect | mocăiam | mocăiai | mocăia | mocăiam | mocăiați | mocăiau | |
| simple perfect | mocăii | mocăiși | mocăi | mocăirăm | mocăirăți | mocăiră | |
| pluperfect | mocăisem | mocăiseși | mocăise | mocăiserăm | mocăiserăți | mocăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mocăi | să mocăi | să mocăie | să mocăim | să mocăiți | să mocăie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mocăie | mocăiți | |||||
| negative | nu mocăi | nu mocăiți | |||||