accentua

Catalan

Verb

accentua

1. inflection of accentuar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

French

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

accentua

1. third-person singular past historic of accentuer

Italian

Pronunciation

• IPA^(key): /atˈt͡ʃɛn.tu.a/
• Rhymes: -ɛntua
• Hyphenation: ac‧cèn‧tu‧a

Verb

accentua

1. inflection of accentuare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

accentua

1. inflection of accentuar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French accentuer.

Verb

a accentua (third-person singular present accentuează, past participle accentuat) 1st conj.

1. to accentuate

Conjugation

    conjugation of accentua (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a accentua
gerund			accentuând
past participle			accentuat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	accentuez	accentuezi	accentuează	accentuăm	accentuați	accentuează
	imperfect	accentuam	accentuai	accentua	accentuam	accentuați	accentuau
	simple perfect	accentuai	accentuași	accentuă	accentuarăm	accentuarăți	accentuară
	pluperfect	accentuasem	accentuaseși	accentuase	accentuaserăm	accentuaserăți	accentuaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să accentuez	să accentuezi	să accentueze	să accentuăm	să accentuați	să accentueze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		accentuează			accentuați
	negative		nu accentua			nu accentuați