costuma

French

Pronunciation

• Homophones: costumas, costumât

Verb

costuma

1. third-person singular past historic of costumer

Italian

Verb

costuma

1. inflection of costumare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• Muscato

Occitan

Pronunciation

• Audio (Béarn):

  (file)

Noun

costuma f (plural costumas) (Gascony, Languedoc)

1. custom, habit

Derived terms

• acostumar
• aver de costuma
• de costuma
• tot se pren per costuma

 

Further reading

• Diccionari General de la Lenga Occitana, L’Academia occitana – Consistòri del Gai Saber, 2008-2024, page 200.

Portuguese

Verb

costuma

1. inflection of costumar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French costumer.

Verb

a costuma (third-person singular present costumează, past participle costumat) 1st conj.

1. to wear a constume

Conjugation

    conjugation of costuma (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a costuma
gerund			costumând
past participle			costumat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	costumez	costumezi	costumează	costumăm	costumați	costumează
	imperfect	costumam	costumai	costuma	costumam	costumați	costumau
	simple perfect	costumai	costumași	costumă	costumarăm	costumarăți	costumară
	pluperfect	costumasem	costumaseși	costumase	costumaserăm	costumaserăți	costumaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să costumez	să costumezi	să costumeze	să costumăm	să costumați	să costumeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		costumează			costumați
	negative		nu costuma			nu costumați