mieruț

Romanian

Etymology

From mier +‎ -uț.

Adjective

mieruț m or n (feminine singular mieruță, masculine plural mieruți, feminine and neuter plural mieruțe)

1. diminutive of mier

Declension

Declension of mieruț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	mieruț		mieruță	mieruți	mieruțe
	definite	mieruțul		mieruța	mieruții	mieruțele
genitive/ dative	indefinite	mieruț		mieruțe	mieruți	mieruțe
	definite	mieruțului		mieruței	mieruților	mieruțelor

References

• mieruț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN