puțintel

Romanian

Etymology

From puțin (“a little”) +‎ (miti)tel (“very small, tiny”).

Pronunciation

• IPA^(key): /pu.t͡sinˈtel/

Adjective

puțintel m or n (feminine singular puțintică or puțintea, masculine plural puțintei, feminine and neuter plural puțintele)

1. diminutive of puțin; very small, little (in quantity)

Declension

Declension of puțintel

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	puțintel		puțintică puțintea	puțintei	puțintele
	definite	puțintelul		puțintica puținteaua	puținteii	puțintelele
genitive/ dative	indefinite	puțintel		puțintele	puțintei	puțintele
	definite	puțintelului		puțintelei	puținteilor	puțintelelor

Adverb

puțintel

1. diminutive of puțin; tiny bit

Synonyms

• puținel