boteza

Romanian

Etymology

From an older form băteza, from Vulgar Latin batizāre, from Ecclesiastical Latin, Late Latin baptīzāre, present active infinitive of baptīzō, from Ancient Greek βαπτῑ́ζω (baptī́zō, “immerse, baptize”).

Pronunciation

• IPA^(key): [bo.teˈza]

Verb

a boteza (third-person singular present botează, past participle botezat) 1st conj.

1. to baptise

Conjugation

    conjugation of boteza (first conjugation, no infix)

infinitive			a boteza
gerund			botezând
past participle			botezat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	botez	botezi	botează	botezăm	botezați	botează
	imperfect	botezam	botezai	boteza	botezam	botezați	botezau
	simple perfect	botezai	botezași	boteză	botezarăm	botezarăți	botezară
	pluperfect	botezasem	botezaseși	botezase	botezaserăm	botezaserăți	botezaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să botez	să botezi	să boteze	să botezăm	să botezați	să boteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		botează			botezați
	negative		nu boteza			nu botezați

Derived terms

• botezare
• botezat
• nebotezat
• reboteza
• botejune