cioșmăli
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Verb
[edit]a cioșmăli (third-person singular present cioșmălește, past participle cioșmălit) 4th conj.
- Alternative form of cioșmoli
Conjugation
[edit] conjugation of cioșmăli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a cioșmăli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cioșmălind | ||||||
| past participle | cioșmălit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cioșmălesc | cioșmălești | cioșmălește | cioșmălim | cioșmăliți | cioșmălesc | |
| imperfect | cioșmăleam | cioșmăleai | cioșmălea | cioșmăleam | cioșmăleați | cioșmăleau | |
| simple perfect | cioșmălii | cioșmăliși | cioșmăli | cioșmălirăm | cioșmălirăți | cioșmăliră | |
| pluperfect | cioșmălisem | cioșmăliseși | cioșmălise | cioșmăliserăm | cioșmăliserăți | cioșmăliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cioșmălesc | să cioșmălești | să cioșmălească | să cioșmălim | să cioșmăliți | să cioșmălească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cioșmălește | cioșmăliți | |||||
| negative | nu cioșmăli | nu cioșmăliți | |||||