contraveni

See also: contravení

Latin

Verb

(deprecated template usage) contrāvēnī

1. first-person singular perfect active indicative of contrāveniō

---

Romanian

Etymology

contra- +‎ veni, after French contrevenir.

Pronunciation

• IPA^(key): [ con.tra.veˈni ]

Verb

a contraveni (third-person singular present contravine, past participle contravenit) 4th conj.

1. to contravene

Conjugation

    conjugation of contraveni (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a contraveni
gerund			contravenind
past participle			contravenit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	contravin	contravii	contravine	contravenim	contraveniți	contravin
	imperfect	contraveneam	contraveneai	contravenea	contraveneam	contraveneați	contraveneau
	simple perfect	contravenii	contraveniși	contraveni	contravenirăm	contravenirăți	contraveniră
	pluperfect	contravenisem	contraveniseși	contravenise	contraveniserăm	contraveniserăți	contraveniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să contravin	să contravii	să contravină	să contravenim	să contraveniți	să contravină
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		contravino			contraveniți
	negative		nu contraveni			nu contraveniți