dămoli

Romanian

Verb

a dămoli (third-person singular present dămolește, past participle dămolit) 4th conj.

1. Obsolete form of domoli.

Conjugation

    conjugation of dămoli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a dămoli
gerund			dămolind
past participle			dămolit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dămolesc	dămolești	dămolește	dămolim	dămoliți	dămolesc
	imperfect	dămoleam	dămoleai	dămolea	dămoleam	dămoleați	dămoleau
	simple perfect	dămolii	dămoliși	dămoli	dămolirăm	dămolirăți	dămoliră
	pluperfect	dămolisem	dămoliseși	dămolise	dămoliserăm	dămoliserăți	dămoliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dămolesc	să dămolești	să dămolească	să dămolim	să dămoliți	să dămolească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dămolește			dămoliți
	negative		nu dămoli			nu dămoliți

References

• dămoli in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN