frențit

Romanian

Etymology

From frențe +‎ -it.

Adjective

frențit m or n (feminine singular frențită, masculine plural frențiți, feminine and neuter plural frențite)

1. syphilitic

Declension

Declension of frențit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	frențit		frențită	frențiți	frențite
	definite	frențitul		frențita	frențiții	frențitele
genitive/ dative	indefinite	frențit		frențite	frențiți	frențite
	definite	frențitului		frențitei	frențiților	frențitelor

References

• frențit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN