mândruț
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]mândruț m (plural mândruți)
- diminutive of mândru
Declension
[edit]Declension of mândruț
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) mândruț | mândruțul | (niște) mândruți | mândruții |
| genitive/dative | (unui) mândruț | mândruțului | (unor) mândruți | mândruților |
| vocative | mândruțule | mândruților | ||