obliterațiune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Noun
[edit]obliterațiune f (plural obliterațiuni)
- Obsolete form of obliterație.
Declension
[edit]Declension of obliterațiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) obliterațiune | obliterațiunea | (niște) obliterațiuni | obliterațiunile |
genitive/dative | (unei) obliterațiuni | obliterațiunii | (unor) obliterațiuni | obliterațiunilor |
vocative | obliterațiune, obliterațiuneo | obliterațiunilor |
References
[edit]- obliterațiune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN