recăsătorit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of recăsători.
Adjective
[edit]recăsătorit m or n (feminine singular recăsătorită, masculine plural recăsătoriți, feminine and neuter plural recăsătorite)
Declension
[edit]Declension of recăsătorit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | recăsătorit | recăsătorită | recăsătoriți | recăsătorite | ||
| definite | recăsătoritul | recăsătorita | recăsătoriții | recăsătoritele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | recăsătorit | recăsătorite | recăsătoriți | recăsătorite | ||
| definite | recăsătoritului | recăsătoritei | recăsătoriților | recăsătoritelor | |||