semălui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Hungarian számolni, infinitive of számol.
Verb
[edit]a semălui (third-person singular present semăluie, past participle semăluit) 4th conj.
- to compare
Conjugation
[edit] conjugation of semălui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a semălui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | semăluind | ||||||
| past participle | semăluit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | semălui | semălui | semăluie | semăluim | semăluiți | semăluie | |
| imperfect | semăluiam | semăluiai | semăluia | semăluiam | semăluiați | semăluiau | |
| simple perfect | semăluii | semăluiși | semălui | semăluirăm | semăluirăți | semăluiră | |
| pluperfect | semăluisem | semăluiseși | semăluise | semăluiserăm | semăluiserăți | semăluiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să semălui | să semălui | să semăluie | să semăluim | să semăluiți | să semăluie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | semăluie | semăluiți | |||||
| negative | nu semălui | nu semăluiți | |||||