spusăciune

Romanian

Etymology

From spus +‎ -ăciune.

Pronunciation

• IPA^(key): /spu.səˈt͡ʃu.ne/
• Rhymes: -une
• Hyphenation: spu‧să‧ciu‧ne

Noun

spusăciune f (plural spusăciuni) (archaic, rare)

1. talk, telling

Declension

Declension of spusăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) spusăciune	spusăciunea	(niște) spusăciuni	spusăciunile
genitive/dative	(unei) spusăciuni	spusăciunii	(unor) spusăciuni	spusăciunilor
vocative	spusăciune, spusăciuneo		spusăciunilor

Further reading

• spusăciune in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)