tinuță

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From tină +‎ -uță.

Noun

[edit]

tinuță f (plural tinuțe)

  1. diminutive of tină

Declension

[edit]

References

[edit]
  • tinuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN