târnui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a târnui (third-person singular present târnuiește, past participle târnuit) 4th conj.
- to sweep
Conjugation
[edit] conjugation of târnui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a târnui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | târnuind | ||||||
past participle | târnuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | târnuiesc | târnuiești | târnuiește | târnuim | târnuiți | târnuiesc | |
imperfect | târnuiam | târnuiai | târnuia | târnuiam | târnuiați | târnuiau | |
simple perfect | târnuii | târnuiși | târnui | târnuirăm | târnuirăți | târnuiră | |
pluperfect | târnuisem | târnuiseși | târnuise | târnuiserăm | târnuiserăți | târnuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să târnuiesc | să târnuiești | să târnuiască | să târnuim | să târnuiți | să târnuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | târnuiește | târnuiți | |||||
negative | nu târnui | nu târnuiți |