tăntălău

Romanian

Adjective

tăntălău m or n (feminine singular tăntăloaică, masculine plural tăntălăi, feminine and neuter plural tăntăloaice)

1. Obsolete form of tontălău.

Declension

Declension of tăntălău

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	tăntălău		tăntăloaică	tăntălăi	tăntăloaice
	definite	tăntălăul		tăntăloaica	tăntălăii	tăntăloaicele
genitive/ dative	indefinite	tăntălău		tăntăloaice	tăntălăi	tăntăloaice
	definite	tăntălăului		tăntăloaicei	tăntălăilor	tăntăloaicelor

References

• tăntălău in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN