voame

Romanian

Alternative forms

• voma

Etymology

Inherited from Latin vomere, present active infinitive of vomō. See also vomita.

Verb

a voame (third-person singular present voame, past participle vomut) 3rd conj.

1. (regional, rare) to vomit, throw up

Conjugation

    conjugation of voame (third conjugation, past participle in -ut)

infinitive			a voame
gerund			vomând
past participle			vomut
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	vom	vomi	voame	voamem	voameți	vom
	imperfect	vomeam	vomeai	vomea	vomeam	vomeați	vomeau
	simple perfect	vomui	vomuși	vomu	vomurăm	vomurăți	vomură
	pluperfect	vomusem	vomuseși	vomuse	vomuserăm	vomuserăți	vomuseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să vom	să vomi	să voamă	să voamem	să voameți	să voamă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		voame			voameți
	negative		nu voame			nu voameți

Synonyms

• vărsa, vomita, borî