îngăla
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Unknown.
Verb
[edit]a îngăla (third-person singular present îngălează, past participle îngălat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of îngăla (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a îngăla | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îngălând | ||||||
| past participle | îngălat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îngălez | îngălezi | îngălează | îngălăm | îngălați | îngălează | |
| imperfect | îngălam | îngălai | îngăla | îngălam | îngălați | îngălau | |
| simple perfect | îngălai | îngălași | îngălă | îngălarăm | îngălarăți | îngălară | |
| pluperfect | îngălasem | îngălaseși | îngălase | îngălaserăm | îngălaserăți | îngălaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îngălez | să îngălezi | să îngăleze | să îngălăm | să îngălați | să îngăleze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îngălează | îngălați | |||||
| negative | nu îngăla | nu îngălați | |||||