șmotri
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From șmotru.
Verb
[edit]a șmotri (third-person singular present șmotrește, past participle șmotrit) 4th conj.
- to reprimand
Conjugation
[edit] conjugation of șmotri (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a șmotri | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | șmotrind | ||||||
| past participle | șmotrit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | șmotresc | șmotrești | șmotrește | șmotrim | șmotriți | șmotresc | |
| imperfect | șmotream | șmotreai | șmotrea | șmotream | șmotreați | șmotreau | |
| simple perfect | șmotrii | șmotriși | șmotri | șmotrirăm | șmotrirăți | șmotriră | |
| pluperfect | șmotrisem | șmotriseși | șmotrise | șmotriserăm | șmotriserăți | șmotriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să șmotresc | să șmotrești | să șmotrească | să șmotrim | să șmotriți | să șmotrească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | șmotrește | șmotriți | |||||
| negative | nu șmotri | nu șmotriți | |||||