închipuință
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
închipuință f (plural închipuințe)
Declension[edit]
Declension of închipuință
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) închipuință | închipuința | (niște) închipuințe | închipuințele |
| genitive/dative | (unei) închipuințe | închipuinței | (unor) închipuințe | închipuințelor |
| vocative | închipuință, închipuințo | închipuințelor | ||