îneca

Romanian

Alternative forms

• neca (dated)

Etymology

From în + the variant neca (“to kill”), from Latin necāre, present active infinitive necō (“kill”). Compare Italian annegare, Spanish anegar.

Verb

a îneca (third-person singular present îneacă, past participle înecat) 1st conj.

1. to drown
2. (reflexive) to choke (on something, especially water or a liquid)

Conjugation

    conjugation of îneca (First conjugation)

infinitive			a îneca
gerund			înecând
past participle			înecat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înec	îneci	îneacă	înecăm	înecați	îneacă
	imperfect	înecam	înecai	îneca	înecam	înecați	înecau
	simple perfect	înecai	înecași	înecă	înecarăm	înecarăți	înecară
	pluperfect	înecasem	înecaseși	înecase	înecaserăm	înecaserăți	înecaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înec	să îneci	să înece	să înecăm	să înecați	să înece
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		îneacă			înecați
	negative		nu îneca			nu înecați

Derived terms

• înecare
• înecăciune
• înecător
• înecătură

See also

• scălda
• sufoca