șantaj
Jump to navigation
Jump to search
See also: şantaj
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French chantage.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
șantaj n (plural șantaje or șantajuri)
Declension[edit]
Declension of șantaj
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) șantaj | șantajul | (niște) șantaje | șantajele |
| genitive/dative | (unui) șantaj | șantajului | (unor) șantaje | șantajelor |
| vocative | șantajule | șantajelor | ||
Declension of șantaj
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) șantaj | șantajul | (niște) șantajuri | șantajurile |
| genitive/dative | (unui) șantaj | șantajului | (unor) șantajuri | șantajurilor |
| vocative | șantajule | șantajurilor | ||