аменинца
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
а аменинца (a amenința) (third-person singular present аменинцэ, past participle аменинцат) 1st conj.
- Post-1930s Cyrillic spelling of amenința.
Conjugation[edit]
сonjugation of аменинца (first conjugation, no infix)
| infinitive | а аменинца (a amenința) | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | аменинцынд (amenințînd) | ||||||
| past participle | аменинцат (amenințat) | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | еу | ту | ел/я | ной | вой | ей/еле | |
| present | аменинц (ameninț) | аменинць (ameninți) | аменинцэ (amenință) | аменинцэм (amenințăm) | аменинцаць (amenințați) | аменинцэ (amenință) | |
| imperfect | аменинцам (amenințam) | аменинцай (amenințai) | аменинца (amenința) | аменинцам (amenințam) | аменинцаць (amenințați) | аменинцау (amenințau) | |
| simple perfect | аменинцай (amenințai) | аменинцашь (amenințași) | аменинцэ (amenință) | аменинцарам (amenințaram) | аменинцараць (amenințarați) | аменинцарэ (amenințară) | |
| pluperfect | аменинцасем (amenințasem) | аменинцасешь (amenințaseși) | аменинцасе (amenințase) | аменинцасерэм (amenințaserăm) | аменинцасерэць (amenințaserăți) | аменинцасерэ (amenințaseră) | |
| subjunctive | еу | ту | ел/я | ной | вой | ей/еле | |
| present | сэ аменинц (să ameninț) | сэ аменинць (să ameninți) | сэ аменинце (să amenințe) | сэ аменинцэм (să amenințăm) | сэ аменинцаць (să amenințați) | сэ аменинце (să amenințe) | |
| imperative | — | ту | — | — | вой | — | |
| affirmative | аменинцэ (amenință) | аменинцаць (amenințați) | |||||
| negative | ну аменинца (nu amenința) | ну аменинцаць (nu amenințați) | |||||