afabulațiune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Noun[edit]
afabulațiune f (plural afabulațiuni)
- Obsolete form of afabulație.
Declension[edit]
Declension of afabulațiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) afabulațiune | afabulațiunea | (niște) afabulațiuni | afabulațiunile |
genitive/dative | (unei) afabulațiuni | afabulațiunii | (unor) afabulațiuni | afabulațiunilor |
vocative | afabulațiune, afabulațiuneo | afabulațiunilor |
References[edit]
- afabulațiune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN