alcătuit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of alcătui.
Adjective[edit]
alcătuit m or n (feminine singular alcătuită, masculine plural alcătuiți, feminine and neuter plural alcătuite)
Declension[edit]
Declension of alcătuit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | alcătuit | alcătuită | alcătuiți | alcătuite | ||
| definite | alcătuitul | alcătuita | alcătuiții | alcătuitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | alcătuit | alcătuite | alcătuiți | alcătuite | ||
| definite | alcătuitului | alcătuitei | alcătuiților | alcătuitelor | |||
Verb[edit]
alcătuit (past participle of alcătui)