clasiciza
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a clasiciza (third-person singular present clasicizează, past participle clasicizat) 1st conj.
- to classicize
Conjugation[edit]
conjugation of clasiciza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a clasiciza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | clasicizând | ||||||
| past participle | clasicizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | clasicizez | clasicizezi | clasicizează | clasicizăm | clasicizați | clasicizează | |
| imperfect | clasicizam | clasicizai | clasiciza | clasicizam | clasicizați | clasicizau | |
| simple perfect | clasicizai | clasicizași | clasiciză | clasicizarăm | clasicizarăți | clasicizară | |
| pluperfect | clasicizasem | clasicizaseși | clasicizase | clasicizaserăm | clasicizaserăți | clasicizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să clasicizez | să clasicizezi | să clasicizeze | să clasicizăm | să clasicizați | să clasicizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | clasicizează | clasicizați | |||||
| negative | nu clasiciza | nu clasicizați | |||||