desmăța
Definition from Wiktionary, the free dictionary
Contents |
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Probably from a Latin root *dismētiāre, from dis- + metīrī, present active infinitive of metior. Cf. Spanish descomedido ("excessive, disproportionate").
Verb[edit]
a desmăța (third-person singular present desmățez, past participle desmățat) 1st conj.
- (uncommon) to live unrestrained, licentiously or in libertinage
Conjugation[edit]
conjugation of desmăța (First conjugation)
| infinitive | a desmăța | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desmățând | ||||||
| past participle | desmățat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desmățez | desmățezi | desmățează | desmățăm | desmățați | desmățează | |
| imperfect | desmățam | desmățai | desmăța | desmățam | desmățați | desmățau | |
| simple perfect | desmățai | desmățași | desmăță | desmățarăm | desmățarăți | desmățară | |
| pluperfect | desmățasem | desmățaseși | desmățase | desmățaserăm | desmățaserăți | desmățaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desmățez | să desmățezi | să desmățeze | să desmățăm | să desmățați | să desmățeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desmățează | desmățați | |||||
| negative | nu desmăța | nu desmățați | |||||
