deznodământ

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From deznoda +‎ -ământ.

Noun[edit]

deznodământ n (plural deznodăminte)

  1. end

Declension[edit]

Declension of deznodământ
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) deznodământ deznodământul (niște) deznodăminte deznodămintele
genitive/dative (unui) deznodământ deznodământului (unor) deznodăminte deznodămintelor
vocative deznodământule deznodămintelor
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=deznodământ&oldid=73342895"