mântuință
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
mântuință f (plural mântuințe)
Declension[edit]
Declension of mântuință
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mântuință | mântuința | (niște) mântuințe | mântuințele |
genitive/dative | (unei) mântuințe | mântuinței | (unor) mântuințe | mântuințelor |
vocative | mântuință, mântuințo | mântuințelor |