oficios

See also: ofícios

Ido

Pronunciation

• IPA^(key): /oˈfit͡si̯ɔs/

Verb

oficios

1. future of oficiar

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin officiosus or French officieux.

Adjective

oficios m or n (feminine singular oficioasă, masculine plural oficioși, feminine and neuter plural oficioase)

1. unofficial, but which supports the point of view of a government, party, etc.

Declension

Declension of oficios

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	oficios		oficioasă	oficioși	oficioase
	definite	oficiosul		oficioasa	oficioșii	oficioasele
genitive/ dative	indefinite	oficios		oficioase	oficioși	oficioase
	definite	oficiosului		oficioasei	oficioșilor	oficioaselor

Noun

oficios n (plural oficioși)

1. unofficial (not official)

Declension

Declension of oficios

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) oficios	oficiosul	(niște) oficioși	oficioșile
genitive/dative	(unui) oficios	oficiosului	(unor) oficioși	oficioșilor
vocative	oficiosule		oficioșilor

Spanish

Pronunciation

• IPA^(key): (Spain) /oˈfiθjos/ [oˈfi.θjos]
• IPA^(key): (Latin America) /oˈfisjos/ [oˈfi.sjos]
• (Spain) Rhymes: -iθjos
• (Latin America) Rhymes: -isjos
• Syllabification: o‧fi‧cios

Noun

oficios m pl

1. plural of oficio