oprima
Jump to navigation
Jump to search
Portuguese[edit]
Verb[edit]
oprima
- inflection of oprimir:
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French opprimer.
Verb[edit]
a oprima (third-person singular present oprimă, past participle oprimat) 1st conj.
- to oppress
Conjugation[edit]
conjugation of oprima (first conjugation, no infix)
| infinitive | a oprima | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | oprimând | ||||||
| past participle | oprimat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | oprim | oprimi | oprimă | oprimăm | oprimați | oprimă | |
| imperfect | oprimam | oprimai | oprima | oprimam | oprimați | oprimau | |
| simple perfect | oprimai | oprimași | oprimă | oprimarăm | oprimarăți | oprimară | |
| pluperfect | oprimasem | oprimaseși | oprimase | oprimaserăm | oprimaserăți | oprimaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să oprim | să oprimi | să oprime | să oprimăm | să oprimați | să oprime | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | oprimă | oprimați | |||||
| negative | nu oprima | nu oprimați | |||||
Spanish[edit]
Verb[edit]
oprima
- inflection of oprimir: