revanșa
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French revancher.
Verb
[edit]a revanșa (third-person singular present revanșează, past participle revanșat) 1st conj.
- to take revenge
Conjugation
[edit] conjugation of revanșa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a revanșa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | revanșând | ||||||
| past participle | revanșat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | revanșez | revanșezi | revanșează | revanșăm | revanșați | revanșează | |
| imperfect | revanșam | revanșai | revanșa | revanșam | revanșați | revanșau | |
| simple perfect | revanșai | revanșași | revanșă | revanșarăm | revanșarăți | revanșară | |
| pluperfect | revanșasem | revanșaseși | revanșase | revanșaserăm | revanșaserăți | revanșaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să revanșez | să revanșezi | să revanșeze | să revanșăm | să revanșați | să revanșeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | revanșează | revanșați | |||||
| negative | nu revanșa | nu revanșați | |||||