sălbăticitură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From sălbăticit + -ură.
Noun[edit]
sălbăticitură f (plural sălbăticituri)
- (Transylvania) a wild animal
Declension[edit]
Declension of sălbăticitură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) sălbăticitură | sălbăticitura | (niște) sălbăticituri | sălbăticiturile |
genitive/dative | (unei) sălbăticituri | sălbăticiturii | (unor) sălbăticituri | sălbăticiturilor |
vocative | sălbăticitură, sălbăticituro | sălbăticiturilor |
References[edit]
- sălbăticitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN