socotință

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From socoti +‎ -ință.

Noun[edit]

socotință f (plural socotințe)

  1. point of view
  2. discernment

Declension[edit]

Declension of socotință
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (o) socotință socotința (niște) socotințe socotințele
genitive/dative (unei) socotințe socotinței (unor) socotințe socotințelor
vocative socotință, socotințo socotințelor
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=socotință&oldid=69922027"