îmbielșugat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Adjective[edit]
îmbielșugat m or n (feminine singular îmbielșugată, masculine plural îmbielșugați, feminine and neuter plural îmbielșugate)
- Alternative form of îmbelșugat
Declension[edit]
Declension of îmbielșugat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | îmbielșugat | îmbielșugată | îmbielșugați | îmbielșugate | ||
definite | îmbielșugatul | îmbielșugata | îmbielșugații | îmbielșugatele | |||
genitive/ dative |
indefinite | îmbielșugat | îmbielșugate | îmbielșugați | îmbielșugate | ||
definite | îmbielșugatului | îmbielșugatei | îmbielșugaților | îmbielșugatelor |