împinsătură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From împins + -ătură, from împinge.
Noun[edit]
împinsătură f (plural împinsături)
Declension[edit]
Declension of împinsătură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) împinsătură | împinsătura | (niște) împinsături | împinsăturile |
| genitive/dative | (unei) împinsături | împinsăturii | (unor) împinsături | împinsăturilor |
| vocative | împinsătură, împinsăturo | împinsăturilor | ||