împleteci
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a împleteci (third-person singular present împletecește, past participle împletecit) 4th conj.
- Alternative form of împletici
Conjugation[edit]
conjugation of împleteci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a împleteci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | împletecind | ||||||
| past participle | împletecit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | împletecesc | împletecești | împletecește | împletecim | împleteciți | împletecesc | |
| imperfect | împleteceam | împleteceai | împletecea | împleteceam | împleteceați | împleteceau | |
| simple perfect | împletecii | împleteciși | împleteci | împletecirăm | împletecirăți | împleteciră | |
| pluperfect | împletecisem | împleteciseși | împletecise | împleteciserăm | împleteciserăți | împleteciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să împletecesc | să împletecești | să împletecească | să împletecim | să împleteciți | să împletecească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | împletecește | împleteciți | |||||
| negative | nu împleteci | nu împleteciți | |||||