împotrivi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From împotrivă.
Verb[edit]
a împotrivi (third-person singular present împotrivește, past participle împotrivit) 4th conj.
- to resist
Conjugation[edit]
conjugation of împotrivi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a împotrivi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | împotrivind | ||||||
| past participle | împotrivit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | împotrivesc | împotrivești | împotrivește | împotrivim | împotriviți | împotrivesc | |
| imperfect | împotriveam | împotriveai | împotrivea | împotriveam | împotriveați | împotriveau | |
| simple perfect | împotrivii | împotriviși | împotrivi | împotrivirăm | împotrivirăți | împotriviră | |
| pluperfect | împotrivisem | împotriviseși | împotrivise | împotriviserăm | împotriviserăți | împotriviseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să împotrivesc | să împotrivești | să împotrivească | să împotrivim | să împotriviți | să împotrivească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | împotrivește | împotriviți | |||||
| negative | nu împotrivi | nu împotriviți | |||||