împuțiciune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
împuțiciune f (plural împuțiciuni)
Declension[edit]
Declension of împuțiciune
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) împuțiciune | împuțiciunea | (niște) împuțiciuni | împuțiciunile |
| genitive/dative | (unei) împuțiciuni | împuțiciunii | (unor) împuțiciuni | împuțiciunilor |
| vocative | împuțiciune, împuțiciuneo | împuțiciunilor | ||