înțepa
Romanian
Etymology
From în + țeapă (“thorn, prick”). Compare Aromanian ntsap, ntsãpari; cf. also Slavic čepati.
Verb
a înțepa (third-person singular present înțeapă, past participle înțepat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of înțepa (first conjugation, no infix)
| infinitive | a înțepa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înțepând | ||||||
| past participle | înțepat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înțep | înțepi | înțeapă | înțepăm | înțepați | înțeapă | |
| imperfect | înțepam | înțepai | înțepa | înțepam | înțepați | înțepau | |
| simple perfect | înțepai | înțepași | înțepă | înțeparăm | înțeparăți | înțepară | |
| pluperfect | înțepasem | înțepaseși | înțepase | înțepaserăm | înțepaserăți | înțepaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înțep | să înțepi | să înțepe | să înțepăm | să înțepați | să înțepe | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înțeapă | înțepați | |||||
| negative | nu înțepa | nu înțepați | |||||